L ultimo luech de Gherdëina ie Sëlva a 1563 m sëura l livel dl mer, amesa na marueia de crëps. Ënghe sce l turism à bele metù man tla la segonda pert dl 19. secul, se à Sëlva svilupà permò do la segonda viera mondiela da n pitl luech de paures a n luech de turism, cunesciù tl mond.
- 7000 d. Cr.: Ti ani 1978/80 an abinà sota l l Jëuf de Frea (Plan de Frea) ngrum de tavernes y massaries da zacan. Chësc uel dì, che bele tl’età neolitica fovel jënt te nosta valeda.
- 800-500 d. Cr.: Troi Paian, che purtova dala dala valeda dl Isarch, tres Sëlva nchin via n Fodom.
- ntëur l 1200: Prims nridlamënc te Sëlva.
-1225: Heinrich de Ciastel ie l patron dl Ciastel de Val.
-1237: L vën numinà per l prim iede l inuem tudësch „Wolkenstein“.
-1293: Randolf de Villanders, l prim antenat dla familia Wolkenstein, compra l ciastel y la sunierìa Wolkenstein (set mejes)
-1348: La pest fej ënghe te Gherdëina ngrum de morc: l crëscer di nciasamënc vën nscì inò fermà.
-1376/77: L nasc Oswald von Wolkenstein.
-1380: Tres na noza devënta la Trostburg y l Ciastel de Val de puscion di grofs de Wolkenstein.
-1445: Do na vita plëina mor l ciantadëur Oswald von Wolkenstein.
-1503: L ie unì fat su la prima capela ulache l ie śën la dlieja de Sëlva.
-1517: La capela vën ngrandida l prim iede.
- ntëur l 1525: L ciastel de Val vën n pert desdrù da na smueia. L ne vën nia plu cumedà su.
-1622/41: L vën fat su l Ciastel “Fischburg”.
-1670: La capela de pelegrinasc vën ngrandida, doi auteres ruva leprò.
-1735: L grof Johann Franz Wolkenstein, fej la dunazion de na puscion te Sëlva cun dërt de partronat di grofs.
-1809: La sunierìa patrimoniela vën data su. L ann 1817 vën la sunierìa Sëlva tëuta ite da chëla de Ciastel.
-dal 1822: Chin al 1949 ie ënghe l decanat culegà cun Ciastel.
-1827/28: La sunierìes de Sëlva, S. Cristina y Urtijëi vën tëutes ite dala gran sunierìa de Ciastel. Per cosses de sunierìa muëssa la jënt jì a Ciastel.
-1853-56: L ambot de Urtijëi, J.B. Purger, lascia fé la prima streda da Pruca nchin a Urtijëi (Pescosta). I chemuns de Sëlva y de S. Cristina va pona inant cun i lëures.
-1869: L alpinist de Vienna Paul Grohmann arpizea per l prim iede l Saslonch (3181 m).
-1870: La dlieja ie ntant deventeda massa pitla y nscì vëniela zareda ju. L vën fat su na dlieja neogotica.
-1872: La dlieja vën fineda.
-1874: L vën fat la curtina.
-1877: Ai 23 de setëmber vëniel benedì la dlieja nueva (Segra de Sëlva).
-1882: Do na gran plueia vën ai 18 de setëmber ju na smueia y tol pea doi stales y na cësa (Fussel); sies persones muessa murì.
-1914: La dlieja vën cumededa sù.
-1915-16:
La ferata pea via per 44 km da Laion nchin te Plan. Fata su iela unida da perjunieresc rusc.
-1916: L vën fat la stredes di Jëufs de Frea y Sela.
-1914-18: La prima viera mondiela fej 33 vitimes.
-1939-45: La segonda viëra mondiela fej 49 vitimes.
-1949: Sëlva devënta na pluania.
-1966: Karl Senoner devënta campion dl mond de slalom a Portillo (Chile).
-1968: L blason de Sëlva, che ie unì mudà per plu iedesc, devënta blason ufiziel dl chemun de Sëlva
-1970: Garejedes di Campionac de schi dl Mond dl Mond te Gherdëina.
-1970-89: Cun la garejedes di Campionac de schi dl Mond devënta Gherdëina cunesciuda te dut l mond per l sport dai schi. Da ntlëuta vëniel uni ann fat la garejedes de Copa dl Mond.
La presënzes di turisć ie auzedes da ca. 510.000 tl ann 1969 a 1030.000 tl ann
1988. Nce sce l turism da d’inviern à n gran pëis ie plu dl 40% dla presënzes da raté d’instà.
Sëlva ie cuntënta, de avëi mantenì gran pert dla bela natura, bòsc y preis, ënghe sce l fabriché y l svilup va for inant.
-1987: L vën fat l zënter nuef dal Tennis cun biliard y na chidladoia.
-1988/89: La dilieja „Santa Maria ad Nives“ vën ngrandida.
-1990: Giaurida dl stadio dala dlacia cun palestra y banch dal scies.
Test tëut ora dal liber de Mussner, Rudolf (2010), Nosta Sëlva, 1a edizion, Sëlva
